După o depunere de flori la bustul lui Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române s-au desfăşurat, în Sala cu cămin a USM, lucrările colocviului internaţional. În calitate de oaspeţi de onoare au fost prezenţi Spiridon Vangheli şi poetul Horia Zilieru (Iaşi). Şi în acest an au onorat cu prezenţa lor membrii familiei poetului în persoana soţiei, Raisa Vieru, şi a fiului, Călin. În cadrul colocviului au fost audiate următoarele comunicări:

În cuvântul său de deschidere, Arcadie Suceveanu, Preşedintele USM, a reiterat importanţa personalităţii şi a operei lui Grigore Vieru în contemporaneitate, precum şi semnificaţia simbolică a colocviului ajuns la a treia ediţie.

Criticul literar Ana Bantoș, conf. univ. dr. hab., în comunicarea sa Structuri spaţiale literare. Mitul „locului” în creaţia lui Grigore Vieru s-a referit la estetizarea discursului ca îndepărtare de cotidian prezentă pentru un timp scurt în peisajul literar al anilor 60, când se afirma o întreagă generație de scriitori. Vorbitoarea a mai menționat că „neomodernismul literar basarabean şaizecist a suportat o deviere de direcție în condiţii mai speciale, şi anume, în momentul în care scriitorii au conştientizat că omogenizarea din cadrul fostei Uniuni sovietice ameninţa ființa naţională cu dispariţia. Între colegii săi de generație Grigore Vieru se evidențiază din start prin întoarcerea radicală spre spațiul mirific al satului, cu care se identifică propria sa copilărie domus -ul lui Grigore Vieru conturându-se din perspectiva duratei milenare, a valorilor spirituale, cu alte cuvinte, din perspectiva a ceea ce a fost definit drept regionalism. Ceea ce salvează, însă, mitul „locului” la Grigore Vieru de la alunecarea spre regionalism și îi conferă dimensiuni universal - umane este imaginea măicuței. 

Titlul eseului Mariei Şleahtiţchi, conferenţiar universitar dr., ţine de deferența dintre joacă şi joc. Deosebirea se referă la prezenţa/anularea regulii: joaca este o stare ancestrală, adică nu se supune unor reguli bine stabilite. Joaca are legătură cu un habitat originar, autentic, aici totul este posibil. Jocul metaforei – este un joc cu reguli…

De fapt, tot ce se scrie despre literatura pentru copii ţine de viziunea noastră, a maturilor, noi stabilim cînd suntem în spaţiul joacei şi cînd intrăm în cel al jocului şi cînd acestea funcţionează concomitent, dînd naştere textului artistic, cu valențe estetice veritabile, capabil să capteze atenţia unui cititor inocent – copilul. Este cazul poezie lui Grigore Vieru, poetul care a acordat o atenţie deosebită, cu totul aparte acestui gen de literatură.

Grigore Vieru este printre puţinii poeţi din Basarabia care a reuşit atunci, în anii 1960-1970, să readucă în poezie imaginea neamului românesc - reunit sub culorile tricolorului - conotat prin imaginea curcubeului. Astfel, poetul includea în 1960 în unul din primele sale volume de poezii pentru copii poemul „Curcubeu”, care dădea titlu întregului volum. Poemul va face ulterior trei decenii de disidenţă. Reluat în volumul „Versuri” (1965), el va fi radiat din volumul de poezii pentru copii „Trei iezi” (1970). Volumul a fost pus în vînzare şi difuzat prin biblioteci în forma sa amputată. Paginile care conţineau poemul au fost rupte, iar la sumar titlul a fost acoperit cu tuş negru.

Diana Vrabie, conferenţiar universitar dr., a punctat universul copilăriei trăit şi scris de Gr.Vieru, care „şi-a crescut cititorii, nutrindu-i cu lumina propriei copilării”, cum în pledoaria sa. Etapele creaţiei poetului corespund etapelor existenţiale, întrucât şi-a trăit poezia la modul plenar, autentic, specific doar marilor creatori. Renunţînd la acrobaţiile stilistice golite de sens, căutînd să dezvăluie doar esenţa, poetul a reuşit să transmită acea emoţie vie, fragedă, creînd o poezie a sentimentului şi a trăitului.

Dincolo de capcana simplităţii, a temelor prea puţin numeroase şi a capitalului sentimental, sub nepăsarea inocentă a ludicului (cum observa Gheorghe Grigurcu), poezia sa exprimă o sublimă blîndeţe sub umbrela generoasă a căreia încap curcubeie şi stele, fulgi care „pun la geamuri salbe, salbe”, poezie ce se înscrie într-o veritabilă apologie a paradisului pierdut: „Am găsit goale căsuţele melcilor din copilăria mea: minuscule cranii la picioarele altor ierbi şi altor flori”.

Dl. Dumitru Apetri, conferenţiar-cercetător dr., a conferit asupra poeziilor lui Gr. Vieru, în care sunt elogiate plaiul natal, graiul matern, Mama şi copilul ca viitor al neamului. Odele şi microodele poetului reprezintă o poetizare excepţională a valorilor nominalizate. În esenţă, ele urmăresc un scop simplu şi nobil: educarea tinerii generaţii în spiritul de neam. 

În comunicarea Grigore Vieru: poezie a adâncurilor şi a înălţimilor, prof. univ. dr. hab. Elena Prus s-a referit la devenirea, prin patternul vierean, a poeziei româneşti ca fapt european, o poezie universală a autenticului, un univers inconfundabil cu tensiuni fundamentale, care reinventează altfel lumea şi rezonează cu imagini din cultura universală. Astfel, versul Uşoară, maică uşoară / Ca-i putea să mergi călcând / Pe seminţele ce zboară / Între ceruri şi pământ este o imagine, de exemplu, desprinsă din Shagall. În altă cheie, transcenderea aparenţelor poeziei lui Grigore Vieru scoate configuraţia filosofico-poematică românească din zona strictă a ondulatoriului românesc şi o poate apropia de arhitectonica chineză a profunzimiloradâncurilor şi înălţimilor. 

Dl profesor Ion Mărgineanu a povestit despre efortul pe care l-a depus, ca traducător de germană, dar şi de franceză, în transpunerea operei poetice a lui Grigore Vieru. Domnia Sa a mărturisit că s-a străduit să traducă  atât conţinutul poemelor, cât şi sonoritatea versului poetului basarabean. Ca dovadă, a recitat un text (Făptura mamei) în trei limbi (română, germană şi franceză) pentru a împărtăşi din echivalenţa celor trei versiuni ale poeziei.

La final au fost decernate câteva premii ale colocviului:

 Spiridon Vangheli şi Horia Zilieru – diplome de excelenţă şi premii pentru contribuţii deosebite la promovarea valorilor culturii româneşti

Diana Vrabie – diplomă şi premiul pentru realizarea unei ample panorame a literaturii pentru copii

Ion Anton – diplomă şi premiul pentru volumul „DE CE? Enciclopedie pentru fete şi băieţi curioşi” (2012)